Thursday, November 24, 2011

Trufele din Bruxelles

In micuta si voioasa mea familie de doua persoane s-a impamantenit deja obiceiul de a ne sarbatori aniversarile cu o mini-vacanta. In felul asta stim sigur ca facem ceva special de fiecare data si ca ne oferim un cadou de neuitat: calatoria in sine.

Plecam intotdeauna in ianuarie, de ziua mea, in martie, cand ne aniversam data casatoriei, in iunie, cand ne serbam nunta, si in septembrie, cand e ziua lui iubitu'. Incercam sa mergem in locuri in care macar unul dintre noi n-a mai fost, ca sa avem bucuria descoperirii, sau in orasele preferate de care nu ne saturam niciodata (Paris, Londra, New York - ca pe cutiile de parfum :)) si unde cautam noi lucruri care sa ne surprinda (si - spre cinstea celor 3 orase - reusim de fiecare data).

Cand am implinit 34 de ani, am fost la Bruxelles. A fost solutia lui iubitu' dupa ce a picat prima varianta, Istanbulul (unde am aflat ca urmau sa plece prietenii nostri buni, carora n-am vrut sa le transformam weekendul romantic mult-asteptat in vacanta cu gasca). Bruxelles pentru ca nu mai fusesem niciunul dintre noi niciodata, pentru ca sunt niste curse de avion super bune (plecare dimineata devreme si intoarcere seara tarziu, astfel incat poti profita de weekend in intregime) si pentru ca orasul e o excelenta destinatie gourmet perfect potrivita pentru momente aniversare.

Hoteluri in Bruxelles

Ne-am cazat (si ce mult ne-a placut!) la Be Manos, un design boutique-hotel family owned situat foarte aproape de zonele interesante dpdv turistc din capitala Belgiei. Ne-am amuzat sa vedem ca toata camera noastra era decorata cu fotografiile unui cuplu in care ea era... foarte insarcinata - ne-am intrebat daca nu cumva si aici cineva ne face o aluzie (iubitu' si cu mine n-avem inca porniri parintesti, lucru care ii intriga oarecum pe mai toti prietenii nostri cu copii). In finala Be Manos s-a batut cu Hotel Cafe Pacific, pe care l-am si vazut in preumblarile noastre si e si el foarte bine pozitionat, deci poate fi o alternativa reusita.

Restaurante in Bruxelles

Orasul ne-a dat pe spate la capitolul asta! Am fost in 4 locuri si toate ne-au placut la nebunie (nota: cum acest blog este unul de gourmet travelling, I'm not talking budget restaurants; experienta culinara pe care aceste restaurante o ofera merita insa - dupa parerea noastra de impatimiti aventurieri culinari - toti banii). Ele sunt rezultatul cercetarilor asidue ale lui iubitu' si... doamne, baby, bine le-ai mai gasit!

Primul este rastaurantul hotelului: Be Lella, unde (desi locuiam in hotel) abia am gasit o masa la pranz. Locul e foarte bine cotat si deci o rezervare e binevenita.

Noi am luat Crusty Brie and caramelised Pears with Balsam Sauce si Pan fried Zucchini stuffed with cheese over diced Tomatoes ca starter, iar la main course am ales ceva din meniul lor special: o reteta cu melanzane eu, si o reteta de paste cu ciuperci si vin iubitu'...




Urmatorul restaurant in care-am mers e ideal pentru o cina romantica. Localul se numeste Bleu de toi (o expresie belgiana de iubire ce inseamna "sunt nebun dupa tine" - foarte lovely, nu?) si este decorat extrem de cochet si intim cu foarte mult... bleu :) Meniul este renumit pentru ca se invarte in jurul a doua mari specialitati: bintjes umpluti si homar. Bintje este un tip de cartof despre care se spune ca ar fi plin de vitamine; se coace la cuptor in propria-i coaja si se serveste umplut cu tot felul de bunatati. Eu am comandat bintje umplut cu 3 feluri de ciuperci, crema de porto si ulei de trufe si a fost incredibil. Iubitu' s-a delectat cu homar. Pont: cand faceti rezervare, cereti cum am facut noi "cea mai romantica masuta din restaurant" sau direct "masa din fata semineului, de la etaj" - cea din foto, adica :)

Chiar de ziua mea, am fost la 2 restaurante apreciate cu stele Michelin.

Pranzul l-am luat la Comme Chez Soi, un local foarte elegant deschis in 1926, decorat in stil art nouveau, ale carui scoruri oscileaza mereu intre 2 si 3 stele Michelin (restaurantele cu 3 stele sunt extrem de rare - mai putin de 30 de localuri din lume s-au calificat pentru aceasta onoare).
Totul a fost pur si simplu... WOW! Super sofisticat si delicat, surprinzator prin alaturarile de arome (fara absolut nicio legatura cu ceva ce ti-ai putea prepara acasa - Comme chez soi insemana "ca acasa" - cu exceptia cazului in care esti la randul tau chef bucatar premiat...) La finalul mesei, pentru ca iubitu' le-a spus ca este ziua mea, mi-au adus un platou intreg de deserturi din partea casei si niste mici artificii in loc de lumanari, si ne-au facut fotografii pe care ni le-au dat la plecare... M-am simtit intr-adevar sarbatorita! :)

Pentru cina de ziua mea iubitu' m-a dus intr-un restaurant rar, special si fin ca o trufa, si el detinator de stele Michelin. Este vorba despre localul detinut de Luigi Ciciriello - un adevarat personaj, un italian cu o figura plina de personalitate care aduce oarecum cu Dustin Hoffman, supranumit the godfather of Truffles si care ne-a facut onoarea de a ne gati la masa aperitivele. Restaurantul se numeste - cum altfel - La Truffe Noir si este bineinteles specializat in trufe. Eram pregatita sa scriu in detaliu despre acest loc incredibil, dar am gasit intamplator recenzia facuta de Peter Imre si la cat de superb de bine i-a iesit nu pot decat sa ma inclin si sa va las sa o cititi aici.

Inchei spunandu-va ca de ziua mea am inchinat un pahar de vin din '76, anul nasterii mele :)


Post publicat pentru prima data pe fostul meu blog, in februarie 2010.

No comments:

Post a Comment